Un produs pe care oamenii il arunca prelungeste viata

Corpul uman nu poate stoca aminoacizi, acesta fiind unul din motivele pentru care este necesara alimentarea cu proteina completa(continand toti aminoacizii). Nivelul proteic necesar poate fi atins mai usor folosind o proteina de calitate mare ( zer ) decat una de de calitate mai mica ( carne, cereale ).

Oul ( albumina ) a fost foarte multa vreme catalogat drept proteina numarul 1 ca valoare biologica. Cu toate acestea, anumite studii arata ca zerul (lactalbumina) este mai bun, intrucat contine o cantitate mai mare de aminoacizi BCAA cu rol anticatabolic ( previne pierderea de masa musculara). Laptele de vaca are 18% zer si 82% caseina,  laptele uman are 67% zer su 33% caseina.

In zer se gasesc  :

Substanta                               vaca   om

  • beta-lactoglobulina      57 %    putin
  • alpha-lactalbumina      21 %    42 %
  • immunoglobulina G     11 %    1 %
  • albumina serica            7 %      9 %
  • immunoglobulina A     2 %      15 %
  • lactoferina                  putin    30 %

Lactoferina este o proteina care reduce captarea LDL colesterolului de catre macroface => reduce oxidarea LDL in interiorul macrofagelor => reduce transformarea acestora in celule ‘spumoase’ =>reduce ateroscleroza.

Sobolanii care au fost hraniti cu o dieta foarte bogata in zer prezinta VLDL colesterol plasmatic si colesterol hepatic mai redus decat cei hraniti cu caseina/soia . Nivele alimentare mai scazute de zer au dus doar la scaderea colesterolui hepatic. Efectul a  fost explicat prin faptul ca proteina din zer redusa a legat acizii biliari, obligand ficatul sa sintetizeze alti acizi biliari, cu scaderea rezervelor de colesterol hepatice. O alta explicatie ar fi ca anumite componente ale zerului pot scadea sinteza hepatica de colesterol. Sobolanii hraniti cu zer au consumat mai putine calorii decat cei hraniti cu caseina (acest lucru poate fi util stiind ca restrictia calorica este singura metoda de alungire a vietii dovedita).

Un studiu de 6 luni pe soareci a aratat o crestere cu 30% a vietii celor hraniti cu zer, in contrast cu cei hraniti cu alta sursa de proteina. Totodata, studii efectuate pe hamsteri au aratat ca viata acestora creste semnificativ daca in dieta exista albumina (comparativ cu o dieta standard), dar nu proportional cu cantitatea de albumina .

Lactalbumin level                         male               female

  • 10 % lactalbumin (whey)            43 %                54 %
  • 20 % lactalbumin (whey)            52 %                46 %
  • 40 % lactalbumin (whey)            39 %                62 %

Restrictia calorica prelungeste viata. Studii facute pe animale cu au aratat ca si restricatia proteica poate prelungi viata, dar rezistenta la infectii este scazuta in aceste animale si adesea este necesara monitorizarea lor in locatii speciale, sterile.

Raspunsul imun umoral (anticorpi) si celular (limfocite) al animalelor hranite cu 20% proteina din zer  a fost semnificativ mai mare decat raspunsul imun intr-o dieta cu 20% proteina din sursa : caseina, soia, porumb, albus de ou, grau, peste, soia, vita, spirulina, alge etc. Expansiunea clonala a limfocitelor si productia de anticorpi necesita existenta anumitor aminoacizi, unul dintre cei mai importanti fiind cisteina. Zerul contine de 8 ori mai multa cisteina decat caseina. Administrand direct cisteina catre celule apare o crestere masiva a glutationului ce mareste la randul lui sinteza de AND limfocitar (deci o crestere a limfocitelor). Raspunsul umoral (adica sinteza de anticorpi) al soarecilor hraniti cu zer a fost de 5 ori mai mare decat al celor hraniti cu caseina sau caseina imbogatita cu cisteina.

Glutationul (GSH) este un tripeptid compus din cisteina, glicina si acid glutamic, fiind denumit si gama-glutamil-cistein-glicina. In afara celulelor, cisteina este toxica. In interiorul celulelor cisteina creste secretia de glutation mai putin ca glutamil-cysteina (un dipeptid). Glutamil-cisteina din alimente (dieta) creste mai mult glutationul decat cisteina singura. Proteinele din zer precum beta-lactoglobulina, albumina, lactoferina sunt foarte bogate in glutamil-cisteina. Concentratiile hepatice de glutation sunt mai mult decat duble in sobolanii hraniti cu zer decat in cei hraniti cu soia/caseina. GSH este unul dintre cei mai puternici antioxidanti celular , un mecanism defensiv important impotriva radicalilor liberi de tip hidroxil si peroxid ce pot afecta AND-ul celular ducand la apritia de mutatii.

Nivelul de glutation in ficat, rinichi , inima si creier sunt cu 30%,34%,20%,30% mai scazute in soarecii batrani decat in cei maturi. Concentratiile de glutation din ochi sunt in mod normal foarte inalte, cristalinul avand un mecanism propriu ce faciliteaza captarea glutationului. Scaderea acestui nivel se asociaza cu aparitia cataractei la varstnici.  Intr-un experiment ce a avut drept scop inducerea cancerului de colon la soareci, toate animalele hranite cu proteina din zer erau inca in viata la finalul experimentului , in contrast cu doar 66% din cei care au fost hraniti doar cu caseina. Acest lucru demonstreaza abilitatea zerului de a neutraliza substante cancerigene.

IN CONCLUZIE, ROLURILE PROTEINEI DIN ZER SUNT :

  1. ANTIOXIDANT, CRESTE NIVELUL DE GLUTATION
  2. IMUNOSTIMULANT, IMBUNATATIND RASPUNSUL IMUN CELULAR SI UMORAL
  3. PRELUNGESTE DURATA VIETII IN ANIMALELE DE STUDIU
  4. ANTICANCERIGENA
  5. ANTIATEROSCLEROTICA, HIPOCOLESTEROLEMIANTA

sursa:andreilaslau.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *